June 14, 2012

Comunicat referitor la Ordonanța de urgență prin care ICR trece în subordinea Senatului


În ședința de ieri, Guvernul USL (premier PSD) a decis prin Ordonanță de urgență trecerea ICR, de sub autoritatea simbolică a Președintelui României, în subordinea efectivă a Senatului, mai precis a Biroului permanent al Senatului. Această Ordonanță de urgență modifică Legea 356/2003, prin care se stipula că ICR funcționează sub autoritatea Președintelui României. În 2003, președinte al României era Ion Iliescu, iar Guvernul PSD (premier Adrian Năstase), care a compus și votat Legea 356, considera că funcționarea ICR sub autoritatea șefului statului constituie o garanție a autonomiei și nepolitizării ICR. Astăzi, tot un guvern PSD (condus de pupilul premierului de atunci), consideră că, dimpotrivă, funcționarea ICR sub autoritatea șefului statului constituie o politizare a Institutului.

Din două una: fie soluția PSD inițială era menită din capul locului să politizeze Institutul și acum PSD e nemulțumit că politizarea nu se mai face în sensul dorit de el, deoarece președinte nu mai este Ion Iliescu, ci Traian Băsescu; fie soluția inițială era bună, pentru că scotea efectiv Institutul de sub influența politicii, dar acum PSD dorește să renunțe la ea, deoarece vrea cu toată tăria să politizeze activitatea ICR. Dat fiind că există dovezi în minutele Consiliului de Conducere al ICR că fostul președinte ICR, Augustin Buzura, s-a putut opune cu succes unei injoncțiuni de politizare venită în 2004 din partea fostului șef al statului, Ion Iliescu, rezultă că formula inițială a Legii 356/2003 permitea autonomia politică a Institutului.

Concluzia este că Guvernul USL dorește cu atâta urgență să modifice Legea pe care singur a creat-o în 2003, deoarece știe că legal, în actuala formulă legislativă, nu poate dispune politic de ICR. Or, singura urgență care justifică această ordonanță de urgență este setea de subordonare politică cât mai rapidă a tuturor entităților care mai sunt încă autonome față de puterea USL. Drept urmare, PSD din 2012 anulează soluțiile PSD din 2003, cu argumentul că soluția din 2003 ar politiza, iar soluția de acum ar depolitiza. Vede oricine că, oricare ar fi adevărul, PSD a greșit cel puțin o dată. Însă, spre deosebire de 2003, în 2012 dorința de a politiza ICR este evidentă.

În viziunea ordonanței de urgență, conducerea ICR și Consiliul de conducere trebuie puse sub autoritatea Biroului permanent al Senatului; or, deciziile Biroului permanent al Senatului nu pot fi decât politice, reflectând echilibrul politic la zi din interiorul Biroului. În acest mod, și ICR va fi adus la politizarea nocivă care paralizează activitatea unor instituții precum CNSAS, CNA, TVR, care funcționează exact pe această schemă politică. Prin această Ordonanță de urgență, Guvernul va reuși distrugerea autonomiei ICR și aducerea acestuia în impasul endemic de funcționare, pe care societatea românească îl poate constata în cazul unor instituții precum CNSAS ori TVR.

Extraordinarul succes instituțional care este în prezent ICR cade victimă setei de putere imediate și cu orice preț a Guvernului USL, oricine se va afla în continuare la conducerea ICR. Dar adevărata victimă, cum se va vedea foarte curând, este cultura română, sunt actorii și operatorii culturali români; nu în ultimul rând, imaginea culturii noastre în lume, față de partenerii pe care conduita ICR din 2005 încoace i-a convins că se poate, că România poate fi un partener serios, creativ și, din punct de vedere instituțional, fiabil. Ei bine, Guvernul USL le va demonstra că nu se poate. Vom reveni la ce am fost, și chiar mai rău decât atât.  

Conducerea ICR

#link >>>

No comments:

Post a Comment